Altii sustin ca e vorba de un cuvant mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.
Iar altii spun ca ar veni din slava. Termenul "Craciun" are in limba romana cel putin opt sensuri.
Insa cuvantul este mai simplu de explicat decat sunt traditiile. In fiecare zona a Romaniei exista un mod specific de a intampina si sarbatorii Craciunul.
In unele zone in Ajunul Craciunului, gospodarii isi strang din sat tot ce au imprumutat. In Mehedinti parintii pun copiilor banuti in buzunare de Craciun pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat.
Tot in ajunul Craciunului, painea se aseaza sub masa pentru a aduce noroc familiei iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug.
In orice loc din Romania Craciunul incepe cu postul care dureaza sase saptamani: (15 noiembrie - 24 decembrie). Postul presupune renuntarea la carne, oua si lapte, cum ar spune bunicii la mancarea de dulce. Un post adevarat inseamna renuntare la dragostea fizica, la bautura, plata datoriilor.
In sate in post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se incheie in noaptea de Craciun dupa Litanie.
Din 15 noiembrie de cand se lasa postul cuvenit acestei sarbatori, dupa fiecare liturghie sau dupa fiecare vecernie, romanii de la sate incep sa repete colindele.
In unele parti ale tarii exista un obicei numit "Umblatul cu icoana", care semnifica nasterea lui Isus.
In nordul Moldovei se pregateste masa de Ajunul Craciunului cu mancare de post.
Nimeni nu are voie sa descopere masa pana nu intra preotul pe usa.
Preotul blagosloveste masa, gusta primul bucatele, abia apoi mananca cei ai casei Taierea porcului de Ignat este un obicei pur romanesc, obiceiul a fost "crestinat" la sfarsitul evului mediu.
Ca de fiecare data exista o legenda in spatele acestui obicei.
Legenda spune ca un barbat, pe nume Ignat, vrand sa taie porcul, si-a lovit din greseala tatal cu securea in cap. Batranul a murit, a fost ingropat, iar fiul, ravasit de cele intamplate, si-a luat lumea in cap. Dupa altii Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul. Ziua de Ignat este pe 20 decembrie. In acesta zi oamenii nu au voie sa faca altceva in gospodarie decat sa taie si sa prepare porcului. Traditia spune ca cei saraci, daca nu au porc, trebuie sa taie un alt animal. Batranii crede ca in noaptea de dinaintea Ignatului, porcul isi viseaza cutitul. Cei milosi nu au voie sa participe la taiatul porcului, pentru ca el moare greu si carnea nu mai este buna. In ziua de Ignat copii sunt insemnati in frunte cu sangele animalului. Deobicei bunicii fac semnul crucii pe fruntea copiilor pentru ca acestia sa fie sanatosi. Ziua de Ignat este dedicata prepararii carnii si conservarii ei. Femeile si barbatii incep transarea si pregatirea slaninii, a caltabosilor, sangeretelui. In unele gospodarii din Valcea o buna parte din carne se prajeste si sareaza si se pastreaza in untura topita. Acum incep pregatirile pentru masa de Craciun. Gospodinele pun deoparte carne pentru sarmale, cea pentru friptura, osanza pentru prajituri. Totul este aproape gata pentru Craciun.
Copiilor pe vremuri le se imparteau covrigi si nuci si mere. Azi ... Azi bani si dulciuri.
La sate in ajun merg la colindat si copiii si adultii. In seara de Ajun, casele frumos decorate si perfect curatate isi primesc colidatorii. Colindatul este un ritual compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri si gesturi. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. In Ardeal in asteptarea colindatorilor mesele sunt intinse. Colindatorii isi incep ziua in zori si termina in amurg. In Maramures colindatorii intreaba: "Slobodu-i a corinda?". Dupa ce canta in curte vreo doua-trei corinde incheiate cu urari, tinerii sunt poftiti inauntru, pentru a fi cinstiti cu bucate si bautura. Ziua de ajun este pentru romani un bun prilej sa isi viziteze pe prietenii, rudele si pe vecini. Daca primesc dezlegare de la preotul satului dupa ce isi "colinda" rudele si prietenii, romanii primesc in schimb tuica fiarta, vin si cozonac.
Traditii de Anul Nou:
Ajunul Anului Nou este însoţit peste tot de vechi obiceiuri şi superstiţii.
Unii nu le iau în seamă, alţii doar se prefac. Cert este că multe dintre ele sunt comune mai multor popoare şi le întâlnim de foarte multă vreme, de la vechii celţi, la români sau la coreeni şi chinezi.
Pentru a fi siguri ca Anul Nou va aduce toate acestea, românii respectă cu sfiinţenie toate tradiţiile dar şi superstiţiile legate de Revelion.
Dacă vă închipuiţi că tot zgomotul care însoţeşte trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, să ştiţi că nu-i aşa. Etnologii spun că aşa se alungă spiritele rele.
Niciodată să nu măturaţi în Ajun de Anul Nou,pentru că alungaţi prosperitatea.
Nici nu trebuie să daţi lucruri afară din casă, nici măcar gunoiul.
Dacă nu aţi făcut-o ieri, amânaţi până pe 1 sau 2 ianuarie. Altfel veţi avea casa goală tot anul.
Cine nu îşi doreşte bani? Pentru asta trebuie să aveţi mulţi bani în buzunar, la miezul nopţii.
Până atunci, trebuie plătite şi datoriile, altfel un an întreg veţi tot da bani!
Nu e bine nici să daţi cu împrumut, pentru că tot sărac veţi rămâne.
Dacă spălaţi rufe, vă merge rău tot anul.
Cei mai superstiţioşi spun că e bine să nu spălaţi rufe până la Bobotează, când se sfinţesc apele.
Nu folosiţi foarfecele, pentru că tăiaţi norocul.
Să nu plângeţi şi să nu vă certaţi, pentru că aşa va fi tot anul.
La miezul nopţii deschideţi uşa - anul vechi trebuie să iasă şi să intre cel nou, iar îndrăgostiţii trebuie să se sărute sub vâsc.
La început de an fiecare om îşi doreşte sănătate, fericire şi mult noroc.
Şi cum ora 0 e bine să te prindă sub văsc, planta, considerată sacră în antichitate, a fost la mare căutare în ultima zi a anului. Odata atârnat deasupra uşilor, se crede ca vâscul protejează oamenii împotriva tuturor relelor.
La multi ani ,Dorina!
ReplyDelete