Era odata o vulpe vicleana, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicairi. Facandu-se ziua alba, vulpea iese la marginea drumului si se culcasub o tufa, gandindu-se ce sa mai faca, ca sa poata gasi ceva de mancare. Sezand vulpea cu botul intins pe labele de dinainte, ii vine miros de peste. Atunci ea radica putin capul si, uitandu-se la vale, in lungul drumului, zareste venind un car tras de doi boi.
Images from my garden, Oil paint pictures, Wood art, Collection, My point of view and Facts.
Search this Blog or Google Search
Translate this page by selecting the language from bellow link
Maxime
Subscribe to:
Posts (Atom)